IMITATÍV, -Ă, imitativi, -e, adj. Care imită (sunete). – Din fr. imitatif, lat. imitativus. Vezi definitia »

HETEROAFECTÍV, -Ă, heteroafectivi, -e, s. m. și f. Persoană a cărei orientare afectivă determină atracția sufletească și sexuală față de un partener de gen opus. – Hetero + afectiv. Vezi definitia »

ASERTÍV, -Ă adj. asertoric; declarativ (3). (< fr. assertif, it. assertivo) Vezi definitia »

ELECTRONEGATÍV, -Ă adj. (Despre elemente, radicali, molecule) Care are tendința de a capta electroni de la alte substanțe, putând elibera ioni negativi. [Cf. fr. électronégatif]. Vezi definitia »

NONFIGURATÍV, -Ă adj. (Despre unele arte) Care nu este figurativ; abstract. [< fr. non-figuratif]. Vezi definitia »