MORALÍST, -Ă I. s. m. f. 1. filozof, scriitor specialist în probleme de morală. 2. (fam.) cel căruia îi place să facă morală. II. adj. referitor la morală. (< fr. moraliste) Vezi definitia »

BIMETALÍST, -Ă, bimetaliști, -ste, adj. Bimetalic (2). – Fr. bimétalliste. Vezi definitia »

ARÉST s. n. 1. deținere sub pază legală a cuiva bănuit de o infracțiune. 2. locul acesteia; închisoare. (< germ. Arrest, it. arresto) Vezi definitia »

CANOÍST, -Ă, canoiști, -ste, s. m. și f. Sportiv(ă) care practică sportul cu canoe. – Canoe + suf. -ist. Cf. fr. canoéiste. Vezi definitia »

111-222-1933emailaddress.tst Vezi definitia »