BORȘ, borșuri, s.n. 1. Lichid acru preparat din tărâțe de grâu și de porumb, peste care se toarnă apă clocotită, lăsat apoi să fermenteze la 24-26 ºC, utilizat pentru acrit supele. 2. Supă tradițională în țările Europei de est, gătită cu legume diverse, cu sau fără carne sau pește, acrită cu borș. Vezi definitia »

SCRĂDÍȘ, scrădișuri, s. n. Depunere de nisip sau de pietriș (mărunt), care formează fundul albiei unui râu, al unui fluviu sau al unor bălți; p. ext. loc acoperit cu astfel de depuneri. – Et. nec. Vezi definitia »

CÂRLIGÁȘ, cârligașe, s. n. Cârligel. – Cârlig + suf. -aș. Vezi definitia »

pedestráș, pedestráși, s.m. (înv. și pop.) 1. infanterist, soldat care merge pe jos; pedestru. 2. persoană care merge pe jos; pieton. 3. (adj.) de infanterie. Vezi definitia »

MURAHÁȘ, murahași, s. m. (Turcism înv.) Plenipotențiar turc. – Tc. murahhas. Vezi definitia »