RĂCHITÍȘ, răchitișuri, s. n. Tufăriș natural sau plantație de răchită; desiș de răchite. – Răchită + suf. -iș. Vezi definitia »

ARMĂSĂRÚȘ, armăsăruși, s. m. Armăsăraș. – Armăsar + suf. -uș. Vezi definitia »

HÚSĂȘ, husăși, s. m. (Reg.) Numele unei vechi monede ungurești de argint, care a circulat și la noi, mai ales în Transilvania, în veacul trecut. [Var.: (reg.) húsoș s. m.] – Din magh. huszas. Vezi definitia »

MĂLINÍȘ, mălinișuri, s. n. Loc unde cresc mălini (1). – Din mălin + suf. -iș. Vezi definitia »

némeș², némeșă, adj., s.m. (înv.) 1. (adj.) care făcea parte din rândul nemeșilor, care aparținea nemeșilor; de famile boierească, de neam mare, nobil. 2. (adj.) de dimensiuni potrivite; frumos. 3. (s.m.) nobil maghiar (mic sau mijlociu); stăpân de pământ mult, fără titluri nobiliare; boier. 4. (s.m. la pl. art.) nobilime maghiară mică și mijlocie. 5. (s.m. pl.; reg.) papuci. Vezi definitia »