Definita cuvantului umilință
UMILÍNȚĂ, umilințe, s. f. 1. Sentiment de inferioritate; atitudine provocată de acest sentiment; supunere. ♦ (În morala creștină) Atitudine umilă, smerită a omului în fața divinității; smerenie. ♦ Slugărnicie. 2. Situație umilitoare impusă cuiva; vorbă sau faptă care umilește, ofensează; ofensă. – Umili + suf. -ință.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu umilință
STEREOGRÁMĂ, stereograme, s. f. Grup de două fotografii ale aceluiași obiect care, privite la un stereoscop, permit obținerea imaginii în spațiu a obiectului. [Pr.: -re-o-] – Din fr. stéréogramme. Vezi definitia »
ENCÁRPĂ, encarpe, s. f. Ghirlandă de flori, de fructe în relief, folosită ca ornamentație la construcțiile antice. – Din fr. encarpe. Vezi definitia »
COMANDATÚRĂ s. f. comandament (al trupelor germane de ocupație). ( Vezi definitia »
MEZOCLÍMĂ s. f. climă a unei regiuni restrânse, determinată de condițiile geologice locale. (< germ. Meso-klima) Vezi definitia »
UNCIÁLĂ s.f. (Poligr.) Literă majusculă întrebuințată în inscripții, la titlurile cărților etc., derivată din literele romane capitale, corespunzătoare literelor capitale moderne, dar cu forme mai rotunjite. [Pron. -ci-a-, pl. -le. / cf. lat. uncialis, fr. oncial, it. unciale]. Vezi definitia »