sclipíș, sclipíșuri, s.n. (reg.) 1. sclipit, sclipeală, sclipitură, sclipet. 2. scăpărare, scânteiere, strălucire. Vezi definitia »

FUNCȚIONĂRÁȘ, funcționărași, s. m. Diminutiv al lui funcționar; (depr.) funcționar lipsit de importanță, fără valoare, mic în grad. [Pr.: -ți-o-] – Funcționar + suf. -aș. Vezi definitia »

culdúș, culdúși, s.m. (reg.) cerșetor. Vezi definitia »

funáș, funáși, s.m. (înv.) proprietar a cărei „funie” de pământ e vecină cu a altuia; vecinaș. Vezi definitia »

CULCÚȘ, culcușuri, s. n. 1. Locul de culcare sau de adăpost al animalelor și al păsărilor. 2. Loc (improvizat) de odihnă sau de dormit pentru oameni. ♦ Adăpost, sălaș pentru oameni; locuință. ♦ Ascunzătoare. 3. (Rar) Strat moale de paie, de frunze etc. pe care se așază lucruri fragile sau alterabile. 4. Strat din baza unei formațiuni geologice. – Culca + suf. -uș. Vezi definitia »