INCONÉL s. n. aliaj de nichel, crom și fier. (< fr., engl. iconel) Vezi definitia »

PLEUROCÉL s.n. (Med.) Hernie a plămânului și a pleurei. [< fr. pleurocèle, cf. gr. pleura – coastă, kele – hernie]. Vezi definitia »

ÎNCETINÉL, -ÍCĂ, încetinei, -ele, adj., adv. 1. Adj. Diminutiv al lui încet; domol, potolit. 2. Adv. Încetișor. – Încet + suf. -inel. Vezi definitia »

VIORÉL, -EÁ, viorei, -ele, adj. (Rar) Violet²; vioriu. – Din vioară² + suf. -el (după fr. violet). Vezi definitia »

ACÉL², ACEÁ, acei, acele, adj. dem. (Arată că ființa sau lucrul al cărui nume îl determină este (mai) depărtat de subiectul vorbitor; când urmează după substantiv are forma acela, aceea) Acel om. Vremea aceea. [Gen.-dat. sg. acelui, acelei, gen.-dat. pl. acelor; (când are forma acela, aceea) gen.-dat. sg. aceluia, aceleia, gen.-dat. pl. acelora. – Var.: acéla, acéea adj. dem.] – Lat. ecce-illu, ecce-illa. Vezi definitia »