CAVÉRNĂ, caverne, s. f. 1. Peșteră, grotă. 2. Cavitate patologică cauzată de o boală într-un țesut organic (mai ales la plămâni). – Din fr. caverne, lat. caverna. Vezi definitia »

valínă s. f., g.-d. art. valínei Vezi definitia »

CARAVÉLĂ s. f. navă rapidă, cu trei catarge și rază mare de acțiune, din sec. XV-XVI. (< fr. caravelle, port. caravela) Vezi definitia »

SCLEROCHERATÍTĂ s.f. (Med.) Inflamație simultană a scleroticii și a corneei. [< fr. sclérokératite]. Vezi definitia »

AMIÁNTĂ s.f. v. amiant. Vezi definitia »