VICÓNTE s.m. (În unele țări din Apus) Titlu de noblețe ereditar, intermediar între baron și conte; persoană care are acest titlu. [< fr. vicomte]. Vezi definitia »

ANDÁNTE adv. (muz.; ca indicație de execuție) Moderat, rar; liniștit. // s.n. Arie executată în acest tempo. ♦ Mișcare obișnuită a părților lente din ciclul sonatei. [< it. andante]. Vezi definitia »

LOCALITÁTE, localități, s. f. Așezare omenească formând o unitate administrativă. ◊ Loc. adj. și adv. Din localitate = (care este) din satul sau din orașul despre care este vorba. – Din fr. localité. Vezi definitia »

EXTERITORIALITÁTE s. f. totalitatea drepturilor speciale de care beneficiază reprezentanții unui stat pe teritoriul altui stat. (< germ. Exterritorialität) Vezi definitia »

tríște s. f. – Soartă. – Var. înv. striște, strînște. Sl. sŭręsta „întîmplare” (Miklosich, Lexicon, 953; Cihac, II, 372), cf. bg. srĕštŭ „întîmplare”, sb. sredja „soartă”, mag. szerencse „fericire”. – Der. răstriște (var. restriște), s. f. (nenorocire, nefericire, mîhnire), cu pref.răs-. Vezi definitia »