Definita cuvantului ura
URÁ2, urez, vb. I. 1. Tranz. (Construit cu dativul) A adresa cuiva o dorință de bine (cu prilejul unei aniversări, al unui început de acțiune etc.); a închina în sănătatea cuiva. 2. Intranz. A recita versuri populare care conțin urări, când se umblă cu colindul. – Lat. orare.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu ura
slătioára s.f. art. (reg.) numele unei hore; melodia după care se execută această horă. Vezi definitia »
matará (matarále), s. f. – Carafă, ploscă. Tc. matara (Șeineanu, II, 252; Tiktin). Sec. XIX, înv. – Der. mataragiu, s. m. (sacagiu în armata turcă; funcționar la curtea principelui), din tc. mataraci, înv.; mătrăcar, s. m. (negustor de oale), în loc de *mataracar. Vezi definitia »
INSTAURÁ vb. tr. a întrona, a stabili; a introduce. (< fr. instaurer, lat. instaurare) Vezi definitia »
SOMNORÁ, somnorez, vb. I. Intranz. (Rar) A dormi (puțin, ușor). ◊ Tranz. Acel somn ce-l somnoră Grozav vis visă (SEVASTOS). – Din somnuri (pl. lui somn2). Vezi definitia »
Parafora juxtapune, similar metaforei,doua paradigme diferite pentru a forta perceptia inconceptibilitatii celei de a treia. Vezi definitia »