DISCRINÍE s. f. dizendocrinie. (< fr. discrinie) Vezi definitia »

ONÁNIE¹, onanii, s. f. (Reg.) Om urât, slut, pocitanie; arătare – Et. nec. Vezi definitia »

HAIDUCÍE, haiducii, #s. f.# 1. Luptă armată a unor cete de haiduci (1) împotriva asupritorilor, frecventă la sfârșitul evului mediu în țările românești și în Peninsula Balcanică. 2. Viață sau îndeletnicire de haiduc (1). 3. Purtare, deprindere de haiduc (1). – Haiduc + #suf.# -ie. Vezi definitia »

OROMETRÍE s. f. măsurare a reliefului solului. (< fr. orométrie) Vezi definitia »

CONURBÁȚIE s. f. Formă complexă de așezare umană formată dintr-un oraș cu rol de centru, spre care gravitează, din punct de vedere economic, administrativ și cultural, o serie de orașe învecinate mai mici. – Din fr. conurbation. Vezi definitia »