strălucós, -oásă, adj. 1. (înv.) strălucitor, scânteietor. 2. (reg.; în compus) goangă strălucoasă = licurici. Vezi definitia »

ponós (-suri), s.n. – Infamie, discreditare, reputaȚie proastă, notă rea. Sl. ponosŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, Vezi definitia »

BARTOLOMEOS (n. 1940), patriarh ecumenic de Constantinopol (1991). Primat de onoare al tuturor Bisericilor ortodoxe, are rol de inițiativă în problemele privind ortodoxia la scară mondială. Promotor al apropierii dintre creștinii din Orient și cei din Occident. Vezi definitia »

MEȘTEȘUGÓS, -OÁSĂ, meșteșugoși, -oase, adj. (Înv. și pop.) Iscusit, îndemânatic, abil. – Meșteșug + suf. -os. Vezi definitia »

MÂZGÓS, -OÁSĂ, mâzgoși, -oase, adj. 1. Noroios, cleios; lunecos. 2. (Reg.; despre plante) Plin de sevă. – Mâzgă + suf. -os. Vezi definitia »