Definita cuvantului urâciune
URÂCIÚNE, urâciuni, s. f. 1. Ființă cu înfățișare respingătoare; monstru, pocitanie, pocitură. 2. (Înv. și reg.) Urâțenie (1). [Var.: uriciúne s. f.] – Urî + suf. -ciune.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu urâciune
GENÚNE, genuni, s. f. (Livr.) Prăpastie adâncă, abis, hău1. – Et. nec. Vezi definitia »
AGITAȚIÚNE s. f. v. agitație2. Vezi definitia »
INTERCESIÚNE s.f. (Rar) Intervenție în favoarea cuiva, mijlocire. [Pron. -si-u-. / cf. fr. intercession, lat. intercessio]. Vezi definitia »
ACCEPȚIÚNE s.f. v. accepție. Vezi definitia »
EXTENSIÚNE, extensiuni, s. f. 1. Dezvoltare, creștere; amplificare, extindere. ♦ Proces prin care un cuvânt își lărgește înțelesul. ♦ (Log.) Sferă. 2. Alungire sau întindere a unui membru sau a trunchiului anatomic în caz de luxații sau de fracturi. [Pr.: -si-u-. – Var.: exténsie s. f.] – Din fr. extension, lat. extensio, -onis. Vezi definitia »