EMOLUMÉNT s. n. 1. (jur.) parte a unei succesiuni sau a unei comunități. 2. profit, avantaj. (< fr. émolument, lat. emolumentum) Vezi definitia »

EUFORIZÁNT, -Ă, euforizanți, -te, adj. Care produce euforie. [Pr.: e-u-] – Din fr. euphorisant. Vezi definitia »

REACTIVÁNT, -Ă I. adj. care reactivează. II. s. m. reactiv chimic la flotația unor minereuri. (< reactiva + -ant) Vezi definitia »

BARACAMÉNT, baracamente, s. n. Ansamblu de barăci. – Din fr. baraquement, it. baraccamento. Vezi definitia »

DECONECTÁNT, -Ă I. adj., s. n. (medicament) care are acțiune calmantă asupra sistemului nervos central; calmant. II. adj. care relaxează, destinde; liniștitor; distractiv. (< fr. déconnectant) Vezi definitia »