AEROTAXÁȚIE s. f. metodă de determinare a elementelor caracteristice ale arboreturilor prin observare directă sau cu ajutorul fotogramelor aeriene. (după germ. Aerotaxis) Vezi definitia »

FORMÁȚIE s.f. 1. Întocmire, alcătuire, organizare; formare. ♦ Complex de strate din scoarța Pământului depuse într-o anumită perioadă geologică. 2. Formație social-economică = categorie ce desemnează o treaptă istorică determinată a dezvoltării societății, caracterizată printr-un nivel determinat al forțelor de producție, prin relațiile de producție corespunzătoare acestora și o suprastructură generată de aceste relații. 3. Așezare, dispozitiv al unei unități militare în vederea unei acțiuni. 4. Ansamblu, echipă. 5. Combinație de cifre, de figuri sau de poziții la unele jocuri (la loterie etc.). [Gen. -iei, var. formațiune s.f. / < fr. formation, it. formazione, lat. formatio]. Vezi definitia »

COZERÍE s.f. (Franțuzism) Discuție (ușoară), conversație familiară, fără pretenții. [< fr. causerie]. Vezi definitia »

PROCTOPLASTÍE s.f. (Med.) Operație de refacere a orificiului anal. [Gen. -iei. / < fr. proctoplastie, cf. gr. proktos – anus, plassein – a forma]. Vezi definitia »

TRIGONOMETRÍE s. f. Ramură a matematicii care se ocupă cu studierea proprietăților funcțiilor trigonometrice, a relațiilor dintre aceste funcții și a relațiilor dintre laturile și unghiurile unui triunghi. – Din fr. trigonométrie. Vezi definitia »