numélă, numéle, s.f. (reg.) dispozitiv simplu de lemn, așezat pe grumazul porcilor, pentru ai împiedica să intre în locuri nepermise. Vezi definitia »

OSMÓZĂ s.f. Trecere a unui solvent printr-o membrană semipermeabilă care separă două soluții de concentrații diferite sau o soluție de solventul pur. ♦ (Fig.) Întrepătrundere. [< fr. osmose, cf. gr. osmos – impuls]. Vezi definitia »

BROMÚRĂ, bromuri, s. f. Sare a acidului bromhidric. – Din fr. bromure. Vezi definitia »

CEFEÍDĂ, cefeide, s. f. Stea cu strălucire variabilă. – Din fr. céphéide. Vezi definitia »

BLÁZĂ s. f. Rezervorul de la partea inferioară a unei coloane de rectificare, în care se introduce amestecul care trebuie rectificat. – Germ. Blase. Vezi definitia »