Definita cuvantului uz
UZ, uzuri, s. n. 1. Faptul sau posibilitatea de a folosi ceva; întrebuințare, folosire; folosință. ◊ Loc. vb. A face uz de... = a (se) folosi de... ◊ Expr. Scos (sau ieșit) din uz = care nu (se) mai folosește. 2. Spec. (Jur.) Dreptul de a se folosi de un lucru care este proprietatea altuia. 3. Uzanță, obicei. 4. (Înv.) Comportare, manieră. – Din lat. usus, it. uso.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu uz
ELECTROBÚZ, electrobuze, s. n. Autovehicul de transport în comun, acționat de un motor electric alimentat de la un acumulator propriu (mecanic sau electric) de energie. – Din germ. Elektrobus, fr. électrobus. Vezi definitia »
topúz (-ze), s. n. – 1. Măciucă, buzdugan. – 2. Buzdugan bătut cu pietre nestemate, însemn al domnitorilor din Munt. și Mold. – 3. Lovitură la tălpi cu topuzul (1). – 4. Piatra cea mai mare dintre cele cinci cu care se joacă un joc de copii. – Mr. topuze. Tc. topuz (Roesler 577; Șeineanu, II, 364; Lokotsch 2090; Ronzevalle 117), cf. ngr. τοπούζι, alb., bg., sb. topuz. Vezi definitia »
UZ, uzuri, s. n. 1. Faptul sau posibilitatea de a folosi ceva; întrebuințare, folosire; folosință. ◊ Loc. vb. A face uz de... = a (se) folosi de... ◊ Expr. Scos (sau ieșit) din uz = care nu (se) mai folosește. 2. Spec. (Jur.) Dreptul de a se folosi de un lucru care este proprietatea altuia. 3. Uzanță, obicei. 4. (Înv.) Comportare, manieră. – Din lat. usus, it. uso. Vezi definitia »
iJNquZ <a href=„http://dylrrjgyeflu.com/”>dylrrjgyeflu</a>, [url=http://wiajgxokvdum.com/]wiajgxokvdum[/url], [link=http://zyclobmliqda.com/]zyclobmliqda[/link], http://bksvvigglreg.com/ Vezi definitia »
plohúz, plohúze, s.n. (reg.) 1. rotilă sau împletitură rotundă de nuiele care se pune între buciumul roții și cuiul osiei de la car. 2. nuia flexibilă, pârlită în foc și răsucită, care servea în trecut la legatul plutelor; gânj. Vezi definitia »