RADIOEMISIÚNE, radioemisiuni, s. f. 1. Producere a undelor electromagnetice în scopul realizării unei radiocomunicații. 2. Emisiune radiofonică cu ajutorul căreia se transmit știri, programe culturale etc. [Pr.: -di-o-e-mi-si-u-. – Var.: radioemísie s. f.] – Din fr. radio-émission. Vezi definitia »

ECHITAȚIÚNE s.f. v. echitație. Vezi definitia »

SUBPRESIÚNE, subpresiuni, s.. Presiune mai joasă decât o presiune de referință. [Pr.: -si-u-] – Sub¹- + presiune (după germ. Unterdruck). Vezi definitia »

COROZIÚNE s.f. 1. Proces de alterare, de atacare chimică sau electrochimică a metalelor sub acțiunea substanțelor de natură acidă și bazică. 2. (Geol.) Eroziune a suprafeței rocilor sub acțiunea chimică a soluțiilor apoase. [Var. corosiune s.f. / < fr. corrosion]. Vezi definitia »

DELAȚIÚNE s. f. denunțare, denunț. (< fr. délation, lat. delatio) Vezi definitia »