ECHITAȚIÚNE s.f. v. echitație. Vezi definitia »

ADJONCȚIÚNE s.f. Unire, adăugare. [Pron. -ți-u-. / < fr. adjonction, cf. lat. adiunctio]. Vezi definitia »

TERGIVERSAȚIÚNE, tergiversațiuni, s. f. (Înv.) Tergiversare. [Pr.: -ți-u-] – Din fr. tergiversation, lat. tergiversatio, -onis. Vezi definitia »

ADEZIÚNE, adeziuni, s. f. 1. Aderare, atașare (la ceva), solidarizare conștientă (cu ceva). ◊ Expr. A-și da adeziunea (la ceva) = a adera (1). 2. Fig. Atracție între două suprafețe aflate în contact foarte strâns, datorită forțelor intermoleculare, care acționează la distanțe relativ mici. [Pr.: -zi-u-] – Din fr. adhésion, lat. adhaesio, -onis. Vezi definitia »

BUBALÍNE s. f. pl. specie de animale rumegătoare cornute, înrudite cu taurinele: bivolii. (< fr. bubalines) Vezi definitia »