EVANGHELIZATÓR s. m. predicator al cărților sfinte. (< fr. évangélisateur) Vezi definitia »

ADUNAREA STĂRILOR, instituție medievală de stat care cuprindea pe reprezentanții tuturor claselor și categoriilor sociale privilegiate. Comună tuturor statelor, avea atribuții politice, juridice, militare, administrative și fiscale. În izvoarele istorice apare cu numele de Sfatul țării, Adunarea obștească, Dieta țării ș.a. Vezi definitia »

DISPAȘÓR s. m. expert care estimează cuantumul avariei și al mărfurilor unei nave. (< fr. dispacheur, germ. Dispacheur) Vezi definitia »

NUMITÓR s. m. termen al unei fracții, sub linia de fracție, indicând în câte părți a fost împărțit întregul. ◊ a aduce la același ~ = a face ca două sau mai multe fracții să aibă același numitor; (fig.) a pune de acord puncte de vedere diferite. (< numi + -tor) Vezi definitia »

PREVESTITÓR, -OÁRE, prevestitori, -oare, adj. (Adesea substantivat) Care anunță dinainte, care prevestește ceva; care constituie un indiciu a ceea ce se va întâmpla. – Prevesti + suf. -tor. Vezi definitia »