CONVOLÚȚIE, convoluții, s. f. Întoarcere, răsucire. [Var.: convoluțiúne s. f.] – Din fr. convolution. Vezi definitia »

EMANÁȚIE s. f. 1. faptul de a emana; emitere, degajare. ◊ ceea ce se degajă, exalație. ◊ (p. ext.; ir.) rezultat al unor evenimente politice. ♦ ~ vulcanică = emitere de produse gazoase legate de activitatea vulcanică; produs al acestei activități. 2. gaz radioactiv care rezultă din dezintegrarea actiniului, a radiului sau a toriului. (< fr. émanation, lat. emanatio) Vezi definitia »

păsărăríe, păsărăríi, s.f. (înv.) crescătorie de păsări; prăvălie în care se vindeau păsări. Vezi definitia »

MINUȚÍE s.f. (Liv.) Minuțiozitate. [Gen. -iei, var. minuțiune s.f. / cf. fr. minutie, lat. minutia]. Vezi definitia »

HEPARINURÍE, heparinurii, s. f. (Med.) Prezența heparinei în urină; cantitate de heparină prezentă în urină. – Din fr. héparinurie. Vezi definitia »