CARACÚDĂ, caracude, s. f. 1. Pește de baltă, cu corpul turtit lateral, lung de 20-35 cm (Carassius carassius). 2. Nume generic dat peștilor mici; pește-țigănesc. ♦ Fig. Oameni fără valoare, fără însemnătate (într-un partid, într-o adunare). – Din bg. karakuda. Vezi definitia »

șteálă, s.f. (reg.) cameră, odaie. Vezi definitia »

vadoásă adj. {., pl. vadoáse Vezi definitia »

nóimă (nóime), s. f. – Sens, logică, bun-simț. – Mr. noimă, megl. noimă „semnal”. Ngr. νόημα (Cihac, II, 679; Gáldi 213), cf. alb. noimë. Sec. XVIII. Vezi definitia »

grívnă, grívne, s.f. (înv.) 1. măsură de greutate. 2. monedă de valori diverse în țări diferite (Polonia, Ukraina, Rusia, Austria). Vezi definitia »