PRIVEGHEÁ, priveghez, vb. I. (Pop.) 1. Intranz. A sta sau a face de pază; a păzi. ♦ Tranz. A pândi, a urmări. 2. Tranz. A supraveghea, a îngriji (pe cineva sau ceva); a avea grijă să... 3. Intranz. A sta treaz, a nu dormi. ♦ Tranz. Spec. A sta de veghe noaptea la mort, a sta la priveghi. [Var.: (reg.) privigheá vb. I] – Lat. pervigilare. Vezi definitia »

BERNEA, Horia (1938-2000, n. București), pictor român. În creația sa de o aspră concentrare expresivă și vigoare cromatică, redă obiecte cu caracter simbolic sau religios, subiecte-nucleu pe care le dezvoltă pe cicluri („Dealul”, „Hrana”, „Prapuri”). Vezi definitia »

acadeá (acadéle), s. f. – Bomboană din zahăr topit. < Tc. akide, din arab. aḳῑda (Șeineanu, II, 7; Lokotsch 44; cf. Iordan, BF, VI, 150). Vezi definitia »

Smulgerea compulsiva a parului Vezi definitia »

reșmeá, reșméle, s.f. (înv.) accesorii la harnașament. Vezi definitia »