Definita cuvantului vătaf
VĂTÁF, vătafi, s. m. 1. (În evul mediu, în Țara Românească și Moldova) Supraveghetor al slugilor de la curtea unui boier sau de la o mănăstire; logofăt. 2. Conducător al unui anumit grup de curteni, de slujbași sau de oșteni ai domniei. ◊ Vătaful divanului = boier însărcinat cu convocarea divanului. Vătaf de agie = șeful poliției. Vătaf de plai = șef al plăieșilor care păzeau un plai sau o trecătoare. Vătaf de hotar = șef de străjeri, de grăniceri. Vătaf de plasă = funcționar administrativ care conducea o plasă. 3. P. gener. Persoană având sub ordinele sale un anumit număr de oameni; conducător, șef. ♦ Spec. Conducător al unei bresle, al unui grup de meșteșugari. ♦ Spec. Căpetenie a călușarilor, a colindătorilor etc.; persoană care conduce alaiul unei nunți. [Var.: (reg.) vătáș, vătáv s. m.] – Cf. ucr. vataha, pol. wataha, bg. vatah.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vătaf
STRATIGRÁF, -Ă s.m. și f. Specialist în stratigrafie. [< stratigrafie]. Vezi definitia »
BENTOGRÁF s. n. aparat cu care se poate fotografia fundul mării. (< fr. benthographe) Vezi definitia »
FIZIOGRÁF, -Ă s. m. f. specialist în fiziografie. (< fizi-ografie) Vezi definitia »
TELEGRÁF s.n. 1. Telecomunicație constând în transmiterea la distanță a semnalelor (corespunzătoare literelor și cifrelor) cu ajutorul unor aparate electromagnetice; ansamblul instalațiilor folosite în acest scop. 2. Aparat pentru transmiterea la distanță a telegramelor. [Pl. -fe, -furi. / < fr. télégraphe, cf. gr. tele – departe, graphein – a scrie]. Vezi definitia »
POLAROGRÁF s. n. aparat folosit în polarografie. (< fr. polarographe, germ. Polarograph) Vezi definitia »