Definita cuvantului vătămătură
VĂTĂMĂTÚRĂ, vătămături, s. f. (Pop.) Nume dat mai multor boli interne care provoacă crize viscerale acute (hernie, colici, pelagră etc.). – Vătăma + suf. -ătură.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vătămătură
numísmă, numísme, s.f. (înv.) monedă (din epoca greacă sau romană). Vezi definitia »
belacoásă (belacoáse), s. f. – (Înv.) Țesătură de mătase. – Var. belecoasă, belicoasă. Fr. belle Ecosse, probabil prin filieră orientală (cf. rus. belekos). Sec. XVIII. Vezi definitia »
JÚNGLĂ, jungle, s. f. Pădure tropicală sau subtropicală deasă, greu de străbătut, cu numeroase tufișuri și liane, situată adesea în regiuni mlăștinoase. – Din fr. jungle. Vezi definitia »
leoárfă (-fe), s. f. – (Trans., Banat) Mască. – Var. liorfă. Germ. Larve (BF, II, 188; DAR), probabil încrucișat cu der. expresive de la rădăcina lap. Vezi definitia »
BIOGLÍFĂ s. f. urmă lăsată de viețuitoarele fosile pe straturile sedimentare. (< fr. bioglyphe) Vezi definitia »