ȘVED, -Ă, șvezi, -de, s. m. și f., adj. (Înv.) 1. S. m. și f. Suedez (1). 2. Adj. Suedez (2). – Din pol. szwed. Cf. germ. Schwede. Vezi definitia »

smiéd s.n. (reg.) băutură cu miere de albine; hidromel, mied. Vezi definitia »

rînced (-dă), adj. – Stricat, alterat. Lat. rancĭdus (Pușcariu 1464; REW 7040), cf. sicil. ráncitu, calabr. gráncitu, logud. rankidu, fr., cat. rance sp., port. rancio. Cuvînt puțin folosit în Mold., Bucov., Basar. (ALR, II, 19). – Der. rîncezi, vb. (a deveni flămînd); rîncezeală, s. f. (gust rînced; Trans., slănină). Vezi definitia »

lîncéd (lấncedă), adj. – 1. Galeș, debil. – 2. Bolnav. – 3. Melancolic, abătut. – Megl. lîngit, lîngid. Lat. languĭdus (Pușcariu 976; Candrea-Dens., 994; REW 4890; DAR), păstrat numai în rom. (în celelalte idiomuri romanice sînt derivări neol., cf. Rosetti, I, 168). Rezultatul g › c este modern (totuși se aude var., rară, lînged). A fost explică prin analogie cu muced; dar pare mai curînd efectul unei disimulări g...d. Der. lîncezi, vb. (a zăcea; a fi bolnav, a avea o suferință, a vegeta, a se istovi); lîncezeală (var. lîncezime, înv., lîngejune), s. f. (boală, suferință). Cf. lîngoare. Vezi definitia »

VELOCIPÉD s. n. vehicul cu două roți, asemănător cu bicicleta, roata motoare, în față, fiind mult mai mare. (< fr. vélocipède) Vezi definitia »