REPEZÍ, repéd, vb. IV. 1. Refl. A porni în grabă, a se duce repede spre..., a da fuga, a sări. ♦ A trece pe undeva în grabă (și pentru scurt timp), a se abate pe la.., a da o fugă. ♦ Tranz. A trimite pe cineva în grabă. 2. Refl. (Fam.; despre oameni) A face un lucru în grabă și adesea fără chibzuială, a acționa în pripă; a se pripi (1). 3. Refl. A se năpusti, a se arunca, a năvăli. 4. Tranz. A trânti, a izbi, a arunca, a azvârli. ♦ A da, a aplica cu violență o lovitură cu pumnul, cu palma etc. 5. Tranz. Fig. A se răsti la cineva, a-i vorbi aspru, violent; a brusca. Refl. (Fam.; despre oameni) A face un lucru în grabă și adesea fără chibzuială, a acționa în pripă; a se pripi (1). – Din repede. Vezi definitia »

CROBÍZI s. m. pl. Populație de neam tracic așezată la sudul Dunării, în apropierea Mării Negre, în sec. V a. Cr. – sec. II d. Cr. – Et. nec. Vezi definitia »

ÎMBURGHEZI vb. refl. a deveni burghez; a căpăta deprinderi burgheze. (după it. imborghesire) Vezi definitia »

vezi IPSILATERAL Vezi definitia »

RIZI-BIZI s.n. Amestec de orez fiert cu mazăre verde, specific bucătăriei italiene, folosit drept garnitură la pește și la fructe de mare, iar în bucătăria internațională și la alte preparate. – Din it. risi e bisi, var. rizi-pizi; fr. risi-pisi, germ. Risi-Pisi. Vezi definitia »