Definita cuvantului vânătorie
VÂNĂTORÍE s. f. (Rar) Vânătoare; p. ext. îndeletnicirea de vânător. – Vânător + suf. -ie.

Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vânătorie
LITOGRAFÍE s.f. Metodă de reproducere a textelor, a desenelor etc. prin folosirea unor negative imprimate pe o piatră de calcar; atelier unde se execută astfel de lucrări. ♦ Desen sau tablou reprodus prin acest procedeu. [Gen. -iei. / < fr. lithographie, cf. gr. lithos – piatră, graphein – a scrie]. Vezi definitia »
dihónie (dihónii), s. f. – Neînțelegere, ceartă. Ngr. διχόνια (Tiktin; Gáldi 172; Roesler 566). Vezi definitia »
LAMENTÁȚIE, lamentații, s. f. (Rar) Lamentare. – Din fr. lamentation, lat. lamentatio. Vezi definitia »
CONTRAINDICÁȚIE, contraindicații, s. f. Împrejurare specială care interzice aplicarea unui tratament sau folosirea unui remediu, regim alimentar etc. [Pr.: -tra-in-] – Din fr. contre-indication. Vezi definitia »
INTERPSIHOLOGÍE s.f. Psihologie care studiază raporturile dintre indivizii unei mulțimi dar nu consideră grupul ca un tot având caractere specifice. [< fr. interpsychologie]. Vezi definitia »
Căutați cuvinte ce încep cu litera: A Ă Â B C D E F G H I Î J K L M N O P Q R S Ș T Ț U V W X Y Z