Definita cuvantului vârfar
VÂRFÁR, vârfare, s. n. 1. Țăpoi cu coada lungă, cu care se poate așeza fânul în vârful stogului. 2. Vârf de munte. – Vârf + suf. -ar.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vârfar
inventar scriptic Vezi definitia »
HIPERBÁR, -Ă adj. (despre o incintă) cu o presiune superioară cele atmosferice. (< fr. hyperbare) Vezi definitia »
TENDÁR s. n. (mar.) 1. bară metalică sau de lemn care sprijină partea de mijloc a tendei. 2. grindă pentru susținerea capotelor bărcilor de salvare de pe o navă. (< tendă + -ar) Vezi definitia »
ILÁR, -Ă, ilari, -e, adj. Ilariant (1). [Var.: hilár, -ă adj.] – Din fr. hilare, lat. hilaris. Vezi definitia »
BENOÁR, benoare, s. n. (Înv.) Lojă situată la nivelul parterului. [Pr.: -noar] – Fr. baignoire. Vezi definitia »