profír, profíruri, s.n. (înv.) fâșie de blană cusută ca ornament pe marginea unei haine. Vezi definitia »

habadír, habadíre, s.n. (reg.) 1. val de pânză întins la soare; sul, trâmbă. 2. mânecar scurt de pânză, căputaș de pânză albă. Vezi definitia »

ZEFÍR s.n. Țesătură ușoară de bumbac, întrebuințată la confecționarea cămășilor, a bluzelor etc. [Pl. -ruri, -re. / < fr. zéphyre, cf. lat. zephyrus, gr. zephyros]. Vezi definitia »

LATÍR s. m. Plantă erbacee furajeră din familia leguminoaselor, cu tulpina târâtoare și ramificată, cu frunzele terminate cu un cârcel și cu flori albastre, violete, roz, albe sau galbene (Lathyrus sativus). – Din lat. lathyrus (nume științific). Vezi definitia »

curpapir, s. n. invar. (vulg.) (sul de) hârtie igienică. Vezi definitia »