Definita cuvantului vocație
VOCÁȚIE, vocații, s. f. Aptitudine deosebită pentru o anumită artă sau știință; chemare, predispoziție pentru un anumit domeniu de activitate sau pentru o anumită profesiune. 2. (Jur.; în sintagma) Vocația succesorală = îndreptățire a unei persoane de a veni la o succesiune în temeiul calității sale de rudă. [Var.: (înv.) vocațiúne s. f.] – Din fr. vocation, lat. vocatio, -onis.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu vocație
HIPERPOTASEMÍE s. f. hiperkaliemie. (< fr. hyperpotassémie) Vezi definitia »
HIPOFOLICULINEMÍE s. f. deficit de foliculină în sânge. (< fr. hypofolliculinémie) Vezi definitia »
oglașénie s.f. (înv.) cateheză, învățământ religios prin întrebări și răspunsuri. Vezi definitia »
uníe, uníi, s.f. (înv.) unire cu autoritatea papală; uniație. Vezi definitia »
MODERÁȚIE s.f. Însușirea de a fi moderat; cumpătare, măsură. [Gen. -iei, var. moderațiune s.f. / cf. lat. moderatio, fr. moderation, it. moderazione]. Vezi definitia »