CAPACITÁTE s. f. 1. calitatea de a fi încăpător. ◊ întindere, mărime a unui lucru în raport cu ceea ce conține; volum al unui recipient. 2. pricepere, abilitate, aptitudine de a face ceva. 3. calitate a celui care este capabil să înțeleagă sau să facă ceva. ◊ om destoinic, priceput; învățat, savant. 4. (în trecut) examen pentru obținerea titlului de profesor secundar. 5. proprietate a unui sistem tehnic de a executa o operație, de a produce un efect, de a suferi o transformare. 6. cantitatea de energie pe care o poate acumula un sistem fizic. 7. (jur.) drept, putere legală de a face un act. 8. obiectiv industrial sau economic cu un anumit profil; 9. examen la sfârșitul a opt clase elementare. (< fr. capacité, lat. capacitas) Vezi definitia »

FULGERÉȘTE adv. (Rar) Iute ca fulgerul. – Fulger + suf. -ește. Vezi definitia »

SINCRONICITÁTE s.f. Sincronie. [< sincronic + -itate]. Vezi definitia »

VOCALITÁTE s. f. 1. caracter vocal. 2. sonoritate. (< engl. vocality) Vezi definitia »

NESTABILITÁTE s.f. Proprietatea de a fi nestabil; instabilitate. [< ne- + stabilitate]. Vezi definitia »