acós, acoásă, acóși, acoáse, adj. (înv.) înțepător, ascuțit. Vezi definitia »

duiós (duioásă), adj. – 1. Mișcător. – 2. Simțitor, sensibil. – 3. Tandru, blînd, gingaș. – 4. Dulce, mîngîietor, drăgăstos. – 5. (Trans. de Vest) Dornic, avid. – Var. (Trans.) doios. Lat. *dolĭōsus (P. Papahagi, Notițe, 20; Pușcariu 553; Candrea-Dens., 527; Graur, BL, V, 96). Ar putea fi și o der. internă, plecîndu-se de la *doi ‹ lat. *dolium, cf. it. (cor)doglio, doglia și it. doglioso (după Tiktin, pe baza lui a durea, ceea ce este mai puțin evident). Primul sens, înv., este bogat atestat în sec. XVII-XIX. – Der. duioșie, s. f. (iubire, dulceață plină de melancolie); duioșime, s. f. (înv., duioșie); duință, s. f. (înv., duioșie); înduioșa, vb. (a mișca, a emoționa); înduioșetor, adj. (care înduioșează). Vezi definitia »

PIETÓS, -OÁSĂ adj. (rar) 1. milos, compătimitor; mișcător. 2. demn de milă. 3. (p. ext.) pios, cucernic, evlavios. (< it. pietoso) Vezi definitia »

ponós (-suri), s.n. – Infamie, discreditare, reputaȚie proastă, notă rea. Sl. ponosŭ (Miklosich, Slaw. Elem., 38; Cihac, II, Vezi definitia »

CALVÁDOS s.n. Rachiu distilat din cidru. [< fr. calvados]. Vezi definitia »