REARMÁ vb. I. tr. (Mar.) A arma din nou. [Cf. fr. réarmer]. Vezi definitia »

TRANSFORMÁ vb. I. tr., refl. A(-și) schimba forma, înfățișarea, a da sau a lua o altă formă; a (se) preface, a (se) schimba. ♦ (Mat.) A construi un corespondent al unei figuri date sau al unei valori, schimbând anumite elemente și păstrând altele. [P.i. transfórm. / < fr. transformer, cf. lat. transformare]. Vezi definitia »

ama! interj. (reg.) zău! Vezi definitia »

FĂRÂMÁ, fărấm, vb. I. Tranz. și refl. (Pop.) A (se) sfărâma, a (se) sparge, a (se) zdrobi, a (se) frânge. ◊ Expr. (Tranz.) A-și fărâma capul = a se chinui să rezolve o problemă dificilă, a-și bate capul. ♦ A (se) distruge, a (se) nimici. [Var.: fărmá vb. I] – Din fărâmă. Vezi definitia »

sarmá (sarmále), s. f. – Gălușcă înfășurată în foaie de varză sau de viță. – Mr. sărma, megl. sarma. Tc. sarma (Șeineanu, II, 315; Lokotsch 1857; Ronzevalle 107), cf. ngr. σαρμᾶς, bg., sb. sarma. Vezi definitia »