Definita cuvantului warant
WARÁNT, waránte, s. n. Act eliberat celui ce înmagazinează o marfă în docuri sau în antrepozite și care poate fi negociat ca o poliță sau poate servi titularului ca garanție pentru obținerea unui împrumut. [Pr.: varánt] – Din fr., engl. warrant.
Sursa: DEX '98
Sursa: DEX '98
Cuvinte ce rimeaza cu warant
SURESCITÁNT, -Ă adj. Care provoacă surescitare. [Var. surexcitant, -ă adj. / cf. fr. surexcitant]. Vezi definitia »
falimént (faliménte), s. n. – Situație de insolvabilitate declarată de o instanță judiciară, bancrută. – Mr. falimentu. It. falimento, în parte prin intermediul ngr. φαλλιμέντο, sau al germ. Falliment, cf. bg. faliment. – Der. falimenta, vb. (a da faliment); falimentar, adj. (în faliment); falit, s. m. (persoană care a dat faliment), din it. fallito. Vezi definitia »
PACIÉNT, -Ă, pacienți, -te, s. m. și f., adj. 1. S. m. și f. Persoană bolnavă care se găsește în tratamentul unui medic, considerat În raport cu acesta. ♦ (Înv.) Persoană supusă unui supliciu; victimă; martir. 2. Adj. (Livr.) Care are (sau manifestă) răbdare, calm; răbdător. [Pr.: -ci-ent] – Din lat. patiens, -ntis, fr. patient, germ. Patent, it. paciente. Vezi definitia »
EURIBIÓNT s. n. organism cu rezistență mare față de variațiile factorilor de mediu. (< fr. eurybionte) Vezi definitia »
HIPNOTIZÁNT, -Ă adj. Care hipnotizează; (fig.) fascinant. // s.n. Hipnotic. [Cf. fr. hypnotisant]. Vezi definitia »