silitúră, silitúri, s.f. (înv.) constrângere. Vezi definitia »

CÁRCERĂ s. f. încăpere mică și întunecoasă în închisori, cazărmi și școli, în trecut, pentru detenție temporară, sub un regim aspru, a celor pedepsiți. (< lat. carcer, it. carcere) Vezi definitia »

ULTIMOGENITÚRĂ s. f. regim al unor societăți în care ultimul născut dintre frați are drept de moștenire. (< fr. ultimogéniture) Vezi definitia »

ENDOTELÍTĂ s. f. inflamație a endoteliului. (< fr. endothélite) Vezi definitia »

TÚRBĂ², turbe, s. f. (Pop.) Turbare (1). ♦ (Rar) Epitet injurios dat unei persoane. – Din turba (derivat regresiv). Vezi definitia »