țélină (-ne), s. f. – Plantă rădăcinoasă (Apium graveolens). – Var. înv. selina. Mr. selin. Mgr. σέλινον (Tiktin; cf. Vasmer, Gr., 130), prin intermediul sl. selina; alterarea consonantismului se datorează poate falsei analogii cu următorul cuvînt. Este dubletul lui țeler, din sb. seler ‹ germ. Sellerie, cf. săs. Zäller. Vezi definitia »

BATRACOCULTÚRĂ s. f. ranicultură. (< batraco- + -cultură²) Vezi definitia »

CATALÁZĂ s. f. enzimă care catalizează descompunerea peroxidului de hidrogen în apă și oxigen. (< fr. catalase) Vezi definitia »

REOGLÍFĂ s. f. urmă pe fața inferioară a straturilor din gresii, reprezentând mulajul unor scurgeri de nămol pe fundul bazinului de sedimentare. (< fr. rhéoglyphe) Vezi definitia »

SUFÍTĂ² s.f. v. sofită. Vezi definitia »