UNGĂTÓR, -OÁRE, ungători, -oare, subst. 1. S. m. și f. Muncitor specializat în ungerea pieselor unui mecanism. 2. S. n. Gresor. – Unge + suf. -ător. Vezi definitia »

OVIPOZITÓR s. n. extremitate a oviductului prin care insectele își depun ouăle; oviscapt. (< fr. ovipositor) Vezi definitia »

PERVIBRATÓR s.n. (Constr.) Aparat care permite vibrarea betonului în plină masă. [< fr. pervibrateur]. Vezi definitia »

DETUNĂTÓR, -OÁRE, detunător, -oare, adj., s. n. 1. Adj. Care răsună puternic; bubuitor. 2. S. n. Partea dindărăt a țevii unei arme de foc de infanterie, în care intră tubul cartușului. – Detuna + suf. -ător. Vezi definitia »

SEGMENTATÓR, segmentatoare, s. n. (Fon.) Aparat electronic folosit pentru segmentare. – Segmenta + suf. -tor. Vezi definitia »