cordiúg, s. m. – Aftă. – Var. cord(i)uc, curduc. Rut. kordjuk (DAR). În Mold. Vezi definitia »

FEBRIFÚG, -Ă adj., s. n. antipiretic. (< fr. fébrifuge, lat. febrifuga) Vezi definitia »

BUIANDRÚG, buiandrugi, s. m. Element de construcție alcătuit dintr-o grindă de beton armat, de zidărie, de metal sau de lemn, așezată deasupra unei porți, a unei uși, a unei ferestre etc. pentru a susține porțiunea de zidărie de deasupra acestora. – Et. nec. Vezi definitia »

ug (-ghi), s. m. – Veche monedă ungurească de aur, valora 200 bani sau aspri în 1660. – Var. ughi. Sl. ugrŭskŭ „ungar” (Tiktin), abreviat ug în documente. Nu pare să fi avut circulație reală. Pl. a stat la baza var. (Byck-Graur 25). Vezi definitia »

UMIDIFÚG, -Ă adj. (despre un material) care nu se umezește. (< fr. humidifuge) Vezi definitia »