CONCHILIOLOGÍE s.f. Parte a zoologiei care se ocupă cu studiul scoicilor. [Pron. -li-o-. / < fr. conchyliologie, cf. gr. konkhylion – cochilie, logos – studiu]. Vezi definitia »

ADENOPATÍE s.f. (Med.) Nume dat în general oricărei boli a glandelor sau a ganglionilor limfatici. [Gen. -iei. / < fr. adénopathie, cf. gr. aden – glandă, pathos – boală]. Vezi definitia »

ACROGERÍE s. f. atrofie senilă a pielii extremităților. (< fr. acrogérie) Vezi definitia »

ELECTROFIZIOLOGÍE s. f. ramură care studiază manifestările biocurenților ce însoțesc procesele fiziologice. (< fr. électrophysiologie) Vezi definitia »

RESORBȚIE s.f. Dispariție a unei colecții de lichid (patologic) prin absorbția lui treptată în țesuturile vecine. ◊ Resorbție osoasă = scăderea consistenței osului, prin pierderea conținutului său mineral sau organic. [Gen. -iei, var. resorbțiune s.f. / cf. fr. résorption]. Vezi definitia »