CONTORSIÚNE, contorsiuni, s. f. Răsucire a trupului sau a unei părți a lui datorită contracției musculare; contracție violentă și involuntară a mușchilor; crispație. [Pr.: -si-u-] – Din fr. contorsion, lat. contorsio, -onis. Vezi definitia »

APARȚÍNE vb. intr. a ține de cineva sau de ceva; a fi proprietatea cuiva; a face parte (din). (după fr. appartenir) Vezi definitia »

IMIXTIÚNE, imixtiuni, s. f. Amestec nemotivat și nedorit în treburile altuia. [Pr.: -ti-u-] – Din fr. immixtion, lat. immixtio, -onis. Vezi definitia »

INHIBIȚIÚNE s.f. v. inhibiție. Vezi definitia »

OBȚÍNE vb. tr. a dobândi, a primi. ◊ a realiza ceva. (după fr. obtenir, lat. obtinere) Vezi definitia »