MIRÁZ¹, mirazuri, s. n. (Înv. și reg.) Moștenire (lăsată sau primită). [Var.: mereáz s. n.] – Din tc. mirās. Vezi definitia »

GAZ¹ s. n. voal de mătase. (< fr. gaze) Vezi definitia »

BARCÁZ, barcazuri, s. n. Ambarcație pescărească de lemn cu o capacitate de 10-100 de tone, care poate naviga cu pânze sau cu motor. – Din rus. barkas. Vezi definitia »

UCÁZ, ucazuri, s. n. (Înv. și pop.) Ordin, ordonanță, decret. ♦ Fig. Hotărâre care nu admite discuție. – Din rus. ukaz. Vezi definitia »

GRUMÁZ, grumaji [(înv.) grumazi], s. m. 1. (Pop.) Gât; p. restr. cerbice, ceafă. ◊ Expr. A-și pleca grumazul (în fața cuiva) = a se umili; a se lăsa robit. A-și îndoi grumazul = a renunța la luptă, a se socoti învins. A pune piciorul pe grumazul cuiva = a robi, a subjuga pe cineva. 2. (Rar) Gâtlej. 3. (Rar) Partea mai îngustă a unor obiecte, asemănătoare cu gâtul (1). – Cf. alb. gurmaz, gërmaz. Vezi definitia »