CÓNTĂȘ, contășe, s. n. 1. Haină luxoasă, lungă, purtată în trecut de boieri. 2. (Reg.) Haină bărbătească, de obicei îmblănită (scurtă până la brâu), pe care o poartă țăranii, prin Bucovina și prin Moldova. [Var.: cóntoș, cóntuș s. n.] – Din pol. kontusz, bg. kontoș. Vezi definitia »

prospătáș, prospătáși, adj., s.m. (înv.) (pescar) care vindea pește proaspăt prin sate. Vezi definitia »

LUPTÁȘ, luptași, s. m. (Rar) Luptător. – Luptă + suf. -aș. Vezi definitia »

BUTÁȘ, butași, s. m. Porțiune de lăstar, de rădăcină sau de frunză, detașată de la planta-mamă și sădită în pământ, cu scopul de a se înrădăcina și de a forma o plantă nouă. – Din magh. bujtás. Vezi definitia »

sălăbăráș, sălăbăráșă, adj. (reg.) care face uz de violență, care folosește forța. Vezi definitia »