CÚGET, cugete, s. n. 1. Capacitate de a gândi; gândire. 2. Gând, idee, părere. ♦ Imaginație, fantezie. 3. Minte, intelect. 4. (Înv.) Intenție, plan, proiect. 5. Conștiință. ◊ Expr. A-l mustra (pe cineva) cugetul sau a avea mustrări de cuget = a fi chinuit de remușcări, a-l chinui (pe cineva) remușcarea, regretul. – Din cugeta (derivat regresiv). Vezi definitia »

CVINTÉT, cvintete, s. n. 1. Formație muzicală alcătuită din cinci voci sau din cinci intrumentiști care execută împreună o compoziție muzicală; compoziție scrisă pentru o asemenea formație. ◊ Cvintet cu pian = cvintet de coarde și pian. Cvintet de suflători = ansamblu alcătuit din flaut, oboi, clarinet, corn și fagot. 2. Strofă alcătuită din cinci versuri. 3. Linie de înaintare, formată din cinci jucători, a unei echipe sportive (mai ales la fotbal). – Din it. quintetto, fr. quintette. Vezi definitia »

VOLÉT s.m. 1. Panou rabatabil susținut de o piesă oarecare; oblon; voleu. 2. Aripioară mobilă așezată pe intradosul aripii unui avion pentru a-i mări sustentația. ♦ Element mecanic al radiatorului unui motor de avion care reglează circuitul aerodinamic de răcire al acestuia. [< fr. volet]. Vezi definitia »

ROBINÉT, robinete, s. n. Organ de mașină sau armătură, dispozitiv care se montează la capătul unei conducte, între două conducte sau la capătul tubului de scurgere al unui recipient, în scopul întreruperii sau al restabilirii circulației unui fluid în ambele sensuri ori pentru a regla sau a schimba debitul acestuia. – Din fr. robinet. Vezi definitia »

EXOSCHELÉT s. n. schelet extern, secretat de tegument la unele nevertebrate. (< fr. exosquelette, engl. exoskeletou) Vezi definitia »