FÉREGĂ s. f. v. ferigă. Vezi definitia »

pílhă, pílhe, s.f. (reg.) 1. fiecare dintre lemnele care se pun de-a curmezișul pe un drum de munte. 2. lemn pus de-a curmezișul pe capătul dinapoi al unei table de plută; cordar, călădău. 3. lemn pus de-a curmezișul apei, pe care se construiește o tablă de plută. 4. bucată de lemn care are la cap sârme, funii cu care se leagă plutele la mal. 5. lemn pus sub călcâiul țapinei. Vezi definitia »

míră s.f. (înv.) gumă mirositoare produsă de un arbore din Arabia. Vezi definitia »

MITRALÍTĂ s. f. inflamație a valvulei mitrale a inimii. (< fr. mitralite) Vezi definitia »

BLEÁNDĂ², blende, s. f. (Reg.) Lovitură, îmbrânceală. ♦ Tiflă. – Postverbal al lui blendi (puțin folosit). Vezi definitia »