APENDICÍTĂ, apendicite, s. f. Boală care constă în inflamarea acută sau cronică a apendicelui (1) și care se manifestă de obicei prin crize dureroase. – Din fr. appendicite. Vezi definitia »

SINTÁGMĂ s.f. Unitate sintactică stabilă, formată din mai multe cuvinte sau dintr-o locuțiune, constituind o parte a unei propoziții sau a unei fraze. [< fr. syntagme, cf. gr. syntagma]. Vezi definitia »

PENTÉLICĂ adj. marmură ~ = marmură albă, fără striații. (< fr. pentélique) Vezi definitia »

MUSCARÍNĂ s. f. alcaloid toxic în unele ciuperci otrăvitoare sau în proteinele degradate (din alimente). (< fr. muscarine) Vezi definitia »

FOTOCATALÍZĂ, fotocatalize, s. f. Cataliză selectivă produsă de lumină. – Din fr. photocatalyse. Vezi definitia »