altoit, -ă, altoiți, -te, adj. bătut; lovit; plesnit Vezi definitia »

VÂJIÍT, -Ă, vâjiiți, -te, adj. cf. VÂJÂIT² și VÂJÂIT¹. – [DEX '98] Vezi definitia »

MELANOCÍT s. n. celulă a pielii care conține melanină și asigură protecția organelor interne contra radiațiilor solare. (< fr. mélanocyte) Vezi definitia »

STELÍT s. n. Aliaj de cobalt, crom, molibden, tungsten, fier etc., dur și inoxidabil, din care se fac instrumente chirurgicale sau piese cu care se lucrează la temperaturi înalte și în medii oxidante. – Din fr. stellite, germ. Stellit. Vezi definitia »

povelít s.n. (înv.) poruncă, ordin, dispoziție. Vezi definitia »