IZVORÁȘ, izvorașe, s. n. Diminutiv al lui izvor (1). – Izvor + suf. -aș. Vezi definitia »

1.Ostaș care făcea parte dintr-o legiune romană 2.Membru care facea parte dintr-o organizatie romaneasca nationalista care punea accentul pe valorile spirituale romanesti precum si pe creearea omului nou dupa un model religios(ortodox). Vezi definitia »

CARÂTÁȘ s. m. v. caretaș. Vezi definitia »

ștélmaș, ștélmașuri, s.n. (reg.) 1. colțar cu limbă. 2. (în forma: ștelmos) zgârieci (instrument pentru tras linii paralele). Vezi definitia »

FĂPTÁȘ, -Ă, făptași, -e, s. m. și f. Persoană care a comis o faptă condamnabilă, de obicei un delict, o infracțiune; făptuitor. – Faptă + suf. -aș. Vezi definitia »