SUPRAVIEȚUÍ vb. IV. intr. A scăpa cu viață dintr-o nenorocire; a rămâne în viață după moartea cuiva. [Pron. -vie-țu-i. / < supra- + viețui, după fr. survivre]. Vezi definitia »

mușluí (-uésc, mușluít), vb. – A cerceta, a iscodi, a fi curios. Creație expresivă, cf. moșmoli. Numerose var.: amușlui, (a)mulului, bușlui, mujlui, mușina, acesta din urmă prin încrucișare cu mișuna. Der. din sb. njušiti „a respira” (Cihac, II, 206) nu pare probabilă. Vezi definitia »

váca-Dómnului (insectă) s. f. art., g.-d. art. vácii-Dómnului Vezi definitia »

năsluí, năsluiésc, vb. IV (reg.) a da năvală. Vezi definitia »

făgăduí (-uésc, făgăduít), vb. – 1. (Înv.) A găzdui, a primi. – 2. (Înv.) A consimți. – 3. A promite, a-și da cuvîntul, a se angaja. Mag. fogadni „a primi” și a promite (DAR; Gáldi, Dict., 89), cf. făgădău. – Der. făgadă, s. f. (promisiune); făgădaș, s. n. (promisiune, obligație); făgăduială, s. f. (promisiune, angajament, obligație); făgăduință, s. f. (promisiune); făgăduitor, adj. (promițător); făgăduită, s. f. (înv., promisiune); făgăduitură, s. f. (înv., promisiune). Din rom. provine în bg. din Trans. fagaduva (Miklosich, Bulg., 121). Vezi definitia »