TRECĂTÓR, -OÁRE, trecători, -oare, adj., subst. I. Adj. 1. Care trece repede, care nu durează mult; temporar. 2. Care trece printr-un loc fără a se opri multă vreme, care este în trecere pe undeva. II. S. m. și f. Pieton. ♦ Drumeț, călător. III. S. f. 1. Drum îngust de trecere printre doi munți sau printre două înălțimi; pas. 2. P. gener. Loc de trecere. – Trece + suf. -ător. Vezi definitia »

DEBARASÓR, -OÁRE s. m. f. cel care lucrează la debarasarea unui spațiu. (< fr. débarrasseur) Vezi definitia »

HORROR [HÓRĂR] s. n. gen artistic (film, roman) care stârnește groază. (< engl. horror) Vezi definitia »

INFRACTÓR, -OÁRE s. m. f. cel care comite o infracțiune. (< fr. infracteur, lat. infractor) Vezi definitia »

ORATÓR s.m. Cel care ține un discurs; vorbitor (la o conferință etc.); om care are darul vorbirii, care vorbește frumos. [Cf. lat. orator, fr. orateur]. Vezi definitia »